Blogroll

luni, 7 ianuarie 2013

Recenzie Prinţul Mecanic de Cassandra Clareaa


 
   Recunosc că am terminat-o destul de greu, dar nu am vrut să aştept încă 1000 ani până apare vol. 3. Puţin m-au derajat detaliile care în unele locuri au fost în plus, dar compensează ce urmează să se întâmple.
   Pe scut, în carte, lumea îl caută pe Mortmain, Will îi spune lui Magnus despre blestemul său şi îl roagă să îl ajute să găsească demonul care l-a blestemat când era mic şi Jessamine îi tradează pe cei de la Institut şi se aliază cu fratele Tessei, Nathaniel cu care e hotărâtă să-şi petreacă viaţa, dar Tessa cu ajutorul puterii ei, îţi schimbă înfăţişarea precum a Jessminei şi petrece o seară cu fratele ei şi recunoaşte din prima minciună din vorbele lui dar când îi spune lui Jassmine că el o foloseşte, aceasta nu crede. La finalul cărţii,Nath moare şi *aici nu prea am înteles dar cred că* aflăm că e bun.
    Mi-a plăcut faptul că romanul includea la sfârşit şi Dedicaţia lui Will pentru Tessa pe un exemplar din Poveste despre două orase de Charles Dickens, o epistolă scrisă de Wiill pentru familia lui, la împlinirea vârstei de 17 ani, dar pe care nu o va expedia niciodată şi o scurtă relatare a primei întâlniri dintre Jem şi Tessa. Tot ce mai avem de făcut acuma e să aşteptam...
Citatee:
"-Priveşte cu atenţie, fiul meu, spuse bărbatul cu pielea verde, căci într-o zi voi conduce un regat mecanic de astfel de creaturi, iar tu vei fi prinţul lui; te voi numi Prinţul mecanic."-pag 133
                                                                        
                                                                                     Notă:
Previzualizaţi




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu