Recenzie "The unbecoming of Mara Dyer" de Michelle Hodkin

Seventeen-year-old Mara cannot remember the accident that took the lives of three of her friends but, after moving from Rhode Island to Florida, finding love with Noah, and more deaths, she realizes uncovering something buried in her memory might save her family and her future.

Mara Dyer doesn't think life can get any stranger. She wakes from a coma in hospital with no memory of how she got there or of the bizarre accident that caused the deaths of her best friends and her boyfriend, yet left her mysteriously unharmed. The doctors suggest that starting over in a new city, a new school, would be good for her and just to let the memories gradually come back on their own. But Mara's new start is anything but comforting. She sees the faces of her dead friends everywhere, and when she suddenly begins to see other people's deaths right before they happen, Mara wonders whether she's going crazy! And if dealing with all this wasn't enough, Noah Shaw, the most beautiful boy she has ever seen can't seem to leave her alone...but as her life unravels around her, Mara can't help but wonder if Noah has another agenda altogether...

În primul rând, vreau să mulțumesc librăriei online Books Express(click pentru comandă) pentru carte! 

Am terminat cartea acum câteva minute și sunt în stare de șoc și ca urmare, recenzia conține spoilere!

O să încep prin a lăuda coperta care e perfectă, la fel ca și titlul romanului. Și vă recomand să căutați pe google și restul pozelor din shootingul pentru copertă.  Nu-mi vine să cred ce final! CUM?! Și pe lângă asta, ediția pe care o am eu conține și primul capitol din al doilea volum care nu a liniștit apele deloc.

Cartea devine ciudată odată cu prima pagină. Mara Dyer e o tânără care rămâne traumatizată după ce clădirea pe care ea împreuna cu cea mai bună prietenă, iubitul și o altă prietenă se dărâmă cu ei înăuntru. Și toți mor, cu excepția protagonistei. Mara împreună cu familia ei se muta într-un oraș nou, unde să o poată lua de la capăt. Acolo îl întâlnește pe Noah. Aceștia devin din ce în ce mai apropiați, Mara începe să-și aminteasă ce s-a petrecut defapt în azilul care s-a demolar și totul se întoarce cu susul în jos pe ultima sută de metru.

Cartea asta putea să fie perfectă dar, din punctul meu de vedere, totul a fost stricat de partea cu puterile supranaturale. Și pe lângă asta, ce mi s-a părut și mai aiurea e că și Noah avea „puteri”(ca să vezi și să nu crezi). Serios? De ce ai face una ca asta? Dacă nu erau alea 20 de pagini era prea bine. 

Finalul a fost prea mult. Având în vedere faptul că tatăl Marei e în spital, nici nu se compară cu ce se întâmplă după. Nu vreau să zic mai mult ca să nu stric surpiza.

Concluzia e... CITIȚI CARTEA!

Notă:

Îmi pare rău că nu i-am putut da 5 stele(R-uri)...