miercuri, 30 iulie 2014
luni, 28 iulie 2014
Grasshopper Jungle are regizor!
Romanul lui Andrew Smith, Grasshopper Jungle, va fi adaptat de Sony Pictures in regia lui Edgar Wright.
Scott Rosenberg va adapta roman pentru marele ecran si va fi in echipa de productie a filmului alaturi de Matt Tolmach si Nira Park.
vineri, 25 iulie 2014
joi, 24 iulie 2014
ÎN CURÂND ÎN LIBRĂRII: Cioburi de stele de Amie Kaufman & Meagan Spooner!
GENIALA COPERTA!
Primul volum al Trilogiei Constelaţii
Icarus e o uriaşă navă spaţială care călătoreşte prin hiperspaţiu cu viteză superluminică. Icarus explodează, iar Lilac LaRoux (fiica celui mai bogat om din univers) şi Tarver Merendsen (care, la doar 18 ani, este deja erou de război) sunt singurii supravieţuitori. O navetă de salvare îi duce pe o planetă pustie, unde găsesc o formă ciudată de viaţă ("fiinţele şoptitoare"), supusă unui experiment secret condamnabil, iniţiat de tatăl lui Lilac. Totul se schimbă după ce Lilac şi Tarver dezleagă misterul "fiinţelor şoptitoare" şi află că ar putea fi salvaţi. Dar nu vor mai fi niciodată aceiaşi tineri care au păşit cândva pe planeta pustie.
"O aventură palpitantă în spaţiul cosmic." - Kirkus Reviews
Cioburi de stele a fost recompensată cu cel mai prestigios premiu pentru science-fiction şi fantasy din Australia, Aurealis Award for Best Young Adult Novel.
De asemenea, se află pe lista lungă a finalistelor la Inky Teen Choice Awards pe 2014.
Cioburi de stele va fi adaptată pentru televiziune în cursul acestui an.
Primul volum al Trilogiei Constelaţii
Icarus e o uriaşă navă spaţială care călătoreşte prin hiperspaţiu cu viteză superluminică. Icarus explodează, iar Lilac LaRoux (fiica celui mai bogat om din univers) şi Tarver Merendsen (care, la doar 18 ani, este deja erou de război) sunt singurii supravieţuitori. O navetă de salvare îi duce pe o planetă pustie, unde găsesc o formă ciudată de viaţă ("fiinţele şoptitoare"), supusă unui experiment secret condamnabil, iniţiat de tatăl lui Lilac. Totul se schimbă după ce Lilac şi Tarver dezleagă misterul "fiinţelor şoptitoare" şi află că ar putea fi salvaţi. Dar nu vor mai fi niciodată aceiaşi tineri care au păşit cândva pe planeta pustie.
"O aventură palpitantă în spaţiul cosmic." - Kirkus Reviews
Cioburi de stele a fost recompensată cu cel mai prestigios premiu pentru science-fiction şi fantasy din Australia, Aurealis Award for Best Young Adult Novel.
De asemenea, se află pe lista lungă a finalistelor la Inky Teen Choice Awards pe 2014.
Cioburi de stele va fi adaptată pentru televiziune în cursul acestui an.
luni, 21 iulie 2014
duminică, 20 iulie 2014
În curând concurs pe pagina de facebook!
Dacă nu vreţi să rataţi un nou concurs, daţi like paginii de facebook a blogului!
sâmbătă, 19 iulie 2014
joi, 17 iulie 2014
Regatul furtunilor in curand la Editura Trei
ÎN CURÂND ÎN LIBRĂRII: Regatul furtunilor de Leigh Bardugo - cartea a doua din Trilogia Grisha!
Un ţinut fabulos: Ravka
O elită magică: Grisha
O eroină cu superputeri: Alina Starkov
„Întunecatul“, conducătorul Grishei, a supravieţuit bătăliei din Falia Umbrei şi reapare cu o putere înzecită şi un plan diabolic. Cu ajutorul lui Sturmhond, un corsar faimos, Alina Starkov se întoarce în ţara pe care a părăsit-o, hotărâtă să lupte cu forţele ce ameninţă Ravka. Dar pe măsură ce puterea ei creşte, se vede prinsă tot mai mult în jocul de magie interzisă al Întunecatului, ce o îndepărtează de Mal. Alina trebuie să aleagă între ţara ei, puterea pe care o are şi dragostea pentru Mal – altfel riscă să piardă totul în faţa asaltului iminent.
„Bardugo populează lumea fantastică pe care o creează cu fiinţe tri-dimensionale stranii... Cartea a doua a Trilogiei Grisha va face senzaţie.” - BOOKLIST
„Suspans, acţiune, un ritm alert: finalul te va surprinde şi te va face să aştepţi cu nerăbdare continuarea.” - KIRKUS REVIEWS
Leigh Bardugo s-a născut la Ierusalim, a crescut în Los Angeles şi a absolvit Universitatea Yale. A lucrat în publicitate, jurnalism şi, mai recent, s-a specializat în make-up şi efecte speciale. În prezent, locuieşte şi scrie la Hollywood. Este membră a trupei Captain Automatic. De aceeaşi autoare, la Editura Trei a apărut Regatul umbrelor, bestseller New York Times.
„Mi-am croit drum înăuntrul Întunecatului, forţând legătura stabilită între noi de colier, şi am pus stăpânire pe puterea lui. Din palmele sale s-a revărsat întuneric, fâşii unduitoare de cerneală neagră, care s-au împletit între ele, creând mâini, un cap, gheare şi aripi — trupul unui nichevo’ya. Primul meu monstru.”
marți, 15 iulie 2014
In curand la RAO "Diamantul de la miezul noptii" de Sarah J Maas
Doi bărbaţi o iubesc. O lume întreagă se teme de ea. Dar numai ea poate să salveze lumea.
Celaena Sardothien, asasină, este arma cea mai ucigătoare a Regelui din Adarlan. Ea trebuie să-şi câştige libertatea prin sângele duşmanilor ei – dar nu suportă să ucidă pentru rege. Iar cu fiecare moarte pe care Celaena o înscenează, cu fiecare minciună pe care o rosteşte îi pune în pericol pe cei pe care îi iubeşte.
Atrasă de cei doi protectori ai ei, un căpitan şi un prinţ, şi luptând împotriva unor forţe întunecate mult mai puternice decât regele însuşi, Celaena trebuie să se hotărască pentru ce să se zbată: libertatea ei, inima ei ori destinul regatului…
duminică, 13 iulie 2014
Recenzie Slam. Din dragoste pentru Layken de Colleen Hoover
Autoarea de bestselleruri
Colleen Hoover ne vorbește despre suferința tulburătoare a unei familii
sfâșiate de tragedie și legăturile complicate pe care aceasta le naște între
doi îndrăgostiți.
După moartea neașteptată a
tatălui ei, Layken, de optsprezece ani, rămâne singurul punct de sprijin atât
pentru mama sa, cât și pentru fratele ei mai mic. Aparent, ea este puternică și
plină de viață, dar, în sinea ei, simte cum își pierde speranța pe zi ce trece.
Apariția unui tânăr
schimbă totul. Mutându-se în celălalt capăt al țării, Layken face cunoștință cu
vecinul ei, de douăzeci și unu de ani, care are o pasiune uimitoare pentru
poezia slam. În doar câteva zile, între ei se înfiripă sentimente puternice și,
în sufletul lui Layken, speranța prinde un nou contur.
Dar, după o primă
întâlnire plină de trăiri intense, soarta îi lovește în plin, când o dezvăluire
șocantă pune capăt noii lor relații. Interacțiunile zilnice devin
insuportabile, în timp ce ei se străduiesc să găsească un echilibru între
sentimentele ce îi unesc şi secretele ce îi despart.
R!R!R!R!R! RECENZIA CONȚINE SPOILERE R!R!R!R!R!
Ca să încep frumos, cartea asta a reprezentat pentru mine o palmă mare peste față. Căutam de mult Slam urmărește povestea lui Layken, sau Lake, o fată care s-a mutat din orașul natal în celălalt capăt al Americii după ce și-a pierdut tatăl. Ajunsă în noul oraș, aceasta e vrăjită de noul ei vecin, Will, și el de ea. La prima lor întalnire, acesta îi prezintă clubul de slam, adică de poezie fără temă. Dar totul se răstoarnă cu susul în jos când relația lor este interzisă datorită faptului că Will era profesorul ei. Încercând să se ignore, aceștia nu fac nimic mai mult decât să se atragă mai mult. Acțiunea continuă să se desfășoare în preajma lor până când Layken află că mama lor are cancer, și de acolo totul se schimbă.
Dacă la început nu am știut de ce are două părți, când am aflat eram în suferință psihică. Finalul primei părți m-a luat complet pe nepregătite și am stat și m-am uitat la carte câteva minute.
Cel mai mult mi-a plăcut de Kel, fratele mai mic al lui Layken, pentru simplu fapt că încerca să nu fie afectat de tot ce se întâmplă, dar și datorită deciziei lui și a lui Caulder, fratele mai mic a lui Will, de a se îmbrăca de halloween în plămâni afectați de cancer.
În legătură cu titlul și coperta, acestea reprezintă clubul de poezie Slam, la care participă personajele romanului, club prin care-și dezvăluie sentimentele prin intermediul poeziei. Și așa e și cartea. Ești spectator la un club de poezie Slam și ești inundat de sentimente transmise prin cuvinte, pe care tu decizi dacă le accepți sau nu.
Pentru mine, Slam a reprezentat o furtună. Începe să plouă încet, dar totuși se simte. După care plouă cu găleata și nu știi unde să te ascunzi, după care se liniștește, dar nu-ți dai seama dacă mai plouă sau nu.
Comandă cartea aici!
Melodie:
Notă:
miercuri, 9 iulie 2014
marți, 8 iulie 2014
luni, 7 iulie 2014
duminică, 6 iulie 2014
Recenzie Numele Vantului de Patrick Rothfuss
Pentru mine exista o diferenta intre cartile care imi plac, cartile pe care la iubesc si cartile care sunt atat de bune incat mintea mea o sa ramana prinsa in lumea lor chiar si dupa cativa ani de cand le-am pus jos.Numele vantului este absolut indiscutabil in ultima categorie.Nici nu imi vine sa cred ca vorbesc despre o singura carte.Cand ma uit inapoi, simt ca am citit vreo 3-4 carti, nu doar una, si asta nu se datoreaza faptului ca are 800 de pagini, ci pentru ca povestea e atat de complexa si de dinamica si personajul principal trece prin atat de multe lucruri incat imi iti vine greu sa crezi ca e doar o singura carte.Plus ca lumea din "Cronicile ucigasului de regi" este mult mai apropiata de a noastra decat majoritatea lumilor fantasy atat prin felul de a fi al personajelor, cat si prin lumea in sine care este mult mai evoluata decat altele.
Si totusi, lucrul care m-a impresionat cel mai mult la povestea lui Rothfuss este cat de bine structurata este aceasta lume a lui.De la cantele pentru copii, la banii din diferite regate, la sarbatori anuale, la traditii populare, la modul in care magia este introdusa, totul este clar, are legatura si mai mult de atat, are sens.Am citit multe carti fantasy in care conceptul lumii era ori greu de urmarit, ori foarte sec si deloc (sau prea putin) explicat pe parcursul seriei.Eram doar pe la pagina 100 si deja incepeam sa inteleg cum sta treaba.Si asta se datoreaza muncii intense a autorului.Am auzit undeva ca Rothfuss a scris absolut toata povestea inainte sa publice primul roman si din cauza asta totul este asa de fluid.Si nu doar atat, si-a petrecut urmatorii 7 ani revizuind lumea si povestea inainte sa trimita primul volum la un agent si inca 4 ani de la aparitia volumului 1 pana la aparitia volumului 2, timp in care a revenit asupra povestii iar si iar si iar.La 3 ani de la aparitia volumului 2 inca nu se stie nimic despre ultimul volum din serie, doar un post prin care Rothfuss spune ca inca mai are de muncit la el pentru ca pana acum simte ca este o carte de doar 3.5 din 5.Deci sunt destul de indreptatita sa spun ca despre orice poti sa te plangi despre cartea asta, dar nu de faptul ca nu are sens.
Revenind, primele 30 de pagini sunt putin confuze si recunosc ca abia am trecut prin ele, dar ma bucur atat de mult ca nu am renuntat!Odata ce Kote incepe sa isi spuna povestea, cartea se schimba la 180 de grade.E ca atunci cand intrii intr-o casa si holul e intunecat, dar odata ce treci de el te trezesti intr-un fucking palat.Vocea lui Kvothe e atat de puternica si placuta si amuzanta incat nu ai cum sa nu fii atras instantaneu in poveste.Iar povestea in sine este mai mult decat incredibila.Daca as incerca sa o descriu ar fi ceva de genu Game of thrones intalneste Circul Noptii, Oliver Twist, Harry Potter si totusi nu are nimic in comun cu ele, decat un vibe care te duce cu gandul la cartile mai sus mentionate.Personajele sunt atat de bine conturate si atat ele cat si situatiile in care sunt puse sunt atat de realiste, un alt lucru pe care l-am apreciat enorm.Chiar si Kvothe spune de multe ori ca "daca aceasta era o poveste" etc etc, dar totul se intampla pe dos.
Situatiile in care Kvothe se baga sunt de cele mai multe ori o combinatie de seriozitate si hilaritate.Un alt mare plus este faptul ca mereu se intrezareste o speranta pentru el.Chiar si in cele mai grave situatii, simti ca o sa poate trece peste.Incaseaza lovitura peste lovitura cu o demnitate de speriat si m-am gasit atat de atasata de el, pana in punctul in care imi doream sa pot sa intru in poveste si sa il ajut, lucru care nu mi s-a mai intamplat de mult timp (oke, nu pun la socoteala City of heavenly fire pentru ca de seria aia m-am apucat acum cativa ani).
Presimt deja ca dupa ce o sa termin si cartea a doua o sa intru in sevraj si nu o sa pot sa imi scot povestea asta din cap si pot sa spun ca 100% o sa recomand asta oricarei persoane care ma intreaba de ce carte ar trebui sa se apuce.La nici un sfert de carte am adaugat seria asta la lista de carti pe care le ador, iar dupa ce am terminat-o am ridicat-o la lista de carti "de suflet".E un must must must must read!
“Words are pale shadows of forgotten names. As names have power, words have power. Words can light fires in the minds of men. Words can wring tears from the hardest hearts. There are seven words that will make a person love you. There are ten words that will break a strong man's will. But a word is nothing but a painting of a fire. A name is the fire itself.”
Si totusi, lucrul care m-a impresionat cel mai mult la povestea lui Rothfuss este cat de bine structurata este aceasta lume a lui.De la cantele pentru copii, la banii din diferite regate, la sarbatori anuale, la traditii populare, la modul in care magia este introdusa, totul este clar, are legatura si mai mult de atat, are sens.Am citit multe carti fantasy in care conceptul lumii era ori greu de urmarit, ori foarte sec si deloc (sau prea putin) explicat pe parcursul seriei.Eram doar pe la pagina 100 si deja incepeam sa inteleg cum sta treaba.Si asta se datoreaza muncii intense a autorului.Am auzit undeva ca Rothfuss a scris absolut toata povestea inainte sa publice primul roman si din cauza asta totul este asa de fluid.Si nu doar atat, si-a petrecut urmatorii 7 ani revizuind lumea si povestea inainte sa trimita primul volum la un agent si inca 4 ani de la aparitia volumului 1 pana la aparitia volumului 2, timp in care a revenit asupra povestii iar si iar si iar.La 3 ani de la aparitia volumului 2 inca nu se stie nimic despre ultimul volum din serie, doar un post prin care Rothfuss spune ca inca mai are de muncit la el pentru ca pana acum simte ca este o carte de doar 3.5 din 5.Deci sunt destul de indreptatita sa spun ca despre orice poti sa te plangi despre cartea asta, dar nu de faptul ca nu are sens.
Revenind, primele 30 de pagini sunt putin confuze si recunosc ca abia am trecut prin ele, dar ma bucur atat de mult ca nu am renuntat!Odata ce Kote incepe sa isi spuna povestea, cartea se schimba la 180 de grade.E ca atunci cand intrii intr-o casa si holul e intunecat, dar odata ce treci de el te trezesti intr-un fucking palat.Vocea lui Kvothe e atat de puternica si placuta si amuzanta incat nu ai cum sa nu fii atras instantaneu in poveste.Iar povestea in sine este mai mult decat incredibila.Daca as incerca sa o descriu ar fi ceva de genu Game of thrones intalneste Circul Noptii, Oliver Twist, Harry Potter si totusi nu are nimic in comun cu ele, decat un vibe care te duce cu gandul la cartile mai sus mentionate.Personajele sunt atat de bine conturate si atat ele cat si situatiile in care sunt puse sunt atat de realiste, un alt lucru pe care l-am apreciat enorm.Chiar si Kvothe spune de multe ori ca "daca aceasta era o poveste" etc etc, dar totul se intampla pe dos.
Situatiile in care Kvothe se baga sunt de cele mai multe ori o combinatie de seriozitate si hilaritate.Un alt mare plus este faptul ca mereu se intrezareste o speranta pentru el.Chiar si in cele mai grave situatii, simti ca o sa poate trece peste.Incaseaza lovitura peste lovitura cu o demnitate de speriat si m-am gasit atat de atasata de el, pana in punctul in care imi doream sa pot sa intru in poveste si sa il ajut, lucru care nu mi s-a mai intamplat de mult timp (oke, nu pun la socoteala City of heavenly fire pentru ca de seria aia m-am apucat acum cativa ani).
Presimt deja ca dupa ce o sa termin si cartea a doua o sa intru in sevraj si nu o sa pot sa imi scot povestea asta din cap si pot sa spun ca 100% o sa recomand asta oricarei persoane care ma intreaba de ce carte ar trebui sa se apuce.La nici un sfert de carte am adaugat seria asta la lista de carti pe care le ador, iar dupa ce am terminat-o am ridicat-o la lista de carti "de suflet".E un must must must must read!
Citate:
“I wanted to tell her that she was the first beautiful thing I had seen in three years. That the sight of her yawning to the back of her hand was enought to drive the breath from me. How I sometimes lost the sense of her words in the sweet fluting of her voice. I wanted to say that if she were with me then somehow nothing could ever be wrong for me again.” “Words are pale shadows of forgotten names. As names have power, words have power. Words can light fires in the minds of men. Words can wring tears from the hardest hearts. There are seven words that will make a person love you. There are ten words that will break a strong man's will. But a word is nothing but a painting of a fire. A name is the fire itself.”
“Music is a proud, temperamental mistress. Give her the time and attention she deserves, and she is yours. Slight her and there will come a day when you call and she will not answer. So I began sleeping less to give her the time she needed.”
Nota:
joi, 3 iulie 2014
marți, 1 iulie 2014
Câștigători School's out giveaway
În primul rând, vreau să vă mulțumesc și să felicit pentru creativitate! Am decis, împreună cu colega mea, Cristina, câștigătorii.
Înainte să-i anunț, am avut probleme cu două concurente, care au spus că nu au putut să posteze comentarile și mi le-au trimis pe privat.
Felicitari tuturor!
Câștigătorii sunt:
De 19 ori Katherine-Maria Avram
Jumătatea Rea-Mihaela Mureșan
Vă rog, în maxim 7 zile, să-mi trimiteți adresele complete printr-un email la adresa bogdanoprea3@gmail.com.
Maria Avram:
La trei luni DG viata isi formase deja o rutina.Inca
mergeam la grupul de sprijin, iar apoi il conduceam pe Isaac acasa unde ne
jucam pe cosola lui.Computerul inca nu putea sa recunoasca comenzile legate de
Gus.Nici noi nu puteam sa le intelegem prea bine.
Capsasem scrisoarea de la Gus la sfarsitul lui "O
durere suprema" astfel ca de fiecare data cand o reciteam (din ce in ce
mai des in ultima vreme) imi aminteam de cuvintele lui.Asta nu inseamna ca in
mod normal nu imi aminteam de el.Aveam tendinta sa caut telefonul ca sa ii spun
despre noile melodii de la Hectic Glow sau sa ii citesc mailurile pe care le
schimasem cu Lidewij in ultima perioada, dar stiam ca era in zadar.Pana si
mesajul robotului fusese sters.Incet, dar sigur semnele lui Augustus Waters din
lumea asta dispareau, iar eu incercam din rasputeri sa opresc asta.Inca dormeam
in tricoul lui cand m-am trezit din cauza unei dureri puternice in piept.Nu era
ca nimic din ceea ce am simtit pana atunci.Daca moartea lui Gus fusese zecele
meu, asta era un 11.Am strigat dupa mama, dar deja simteam cum mi se intuneca
vederea.Mama dadu de perete usa camerei mele, disperata sa ajunga la mine, in timp
ce tata plangea in telefon sunand la salvare.
-Mama, am spus
eu, nu uita sa...
Mihaela Mureșan
Eram în mașină și o așteptam pe mama care a rămas să
vorbească cu doctorul. Am văzut-o ieșind din spital și când a intrat în mașină
am observat că ochii îi erau umezi. Uram să le fac asta și mă uram pentru acest
lucru.
Câteva zile mai târzie, am auzit-o țipând, și panicată, am
fugit spre bucătărie. Știam că urmam să mor, dar îmi era foarte frică. Plângea,
dar zâmbea.
S-a uitat la mine și mi-a spus.
-Ți-a dispărut cancerul draga mea, iar doctorul spune că în
câteva luni o să ai o viață perfect normală.
Nu am terminat de procesat și am izbucnit în plâns, ea m-a
luat în brațe și am stat așa mult timp.
Viața îmi mergea tot mai bine, mă simțeam tot mai bine,
mergeam din ce în ce mai rar la spital și urma să am un frate sau o soră.
Era o zi călduroasă și eu stăteam în fața casei, pe cealaltă
parte a străzii. Mama a ieșit urlând.
-O să fie băiețel! Gus jr.!
Fără să gândesc, m-am ridicat și m-am îndreptat spre ea,
când aceasta a zbierat panicată, iar când m-am întors, 2 faruri se îndreptau cu
mare viteză spre mine, la mai puțin de un metru.
Dar refuzam să mor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)