Si uite asa mi-am mai luat la revedere de la o serie.Si ce serie.Nu e un secret faptul ca autoarea mea preferata e Cassandra Clare sau faptul ca am numarat zilele pana la lansarea lui "City of heavenly fire".Dupa ce m-am ars cu multe concluzii de serie (ma uit la voi Allegiant si The one si chiar si Ignite me, partial-lumea aia mai avea multe de oferit!) eram putin speriata ca CoHF o sa ma dezamageasca.Nope.Cassandra Clare are un stil de a scrie ultimele carti dintr-o serie absolut special si extraordinar.Daca City of Glass a fost epica si Clockwork Princess va ramane mereu cartea mea de suflet, City of heavenly fire te lasa fara cuvinte.Cassandra Clare a reusit in 700 de pagini sa incheie foarte curat fiecare poveste, unele incepute chiar in Dispozitive infernale, sa aduca noi si noi plot twists si sa deschida calea spre viitoarele ei serii.Ca sa nu mai spun toate referintele la The bane chronicles sau DI care legau toata lumea Cassandrei in 2 propozitii.
Sunt multumita cu finalul?Hell yeah!E mai mult decat am putut sa sper si totusi am unele regrete cu privire la cateva persoanje.Ca si in Clockwork princess, epilogul este partea cea mai intensa a cartii din punct de vedere emotional.Dar spre deosebire de Clockwork princess, lucrurile nu erau deloc ok inainte de el.
Stiam ca 6 personaje a caror nume le stiam deja o sa moara, o moarte a unui personaj principal se intampla destul de devreme in carte si ca un cuplu o sa fie separat fara cale de intoarcere.Asa ca aveam toate motivele sa ma tem.Dar, dupa cum a spus si autoarea recent, toate mortile au avut un motiv intemeiat si au simbolizat ceva important.Nimeni nu a murit in zadar si poti sa vezi usor asta.Nu am cuvinte sa descriu reactiile mele cand citeam tot felul de pasaje, mai mult sau mai putin subtile, care faceau legatura cu Dispozitive Infernale.Mai ales cand anumite nume cunoscute de acolo si-au facut aparitia printre randuri si nu numai.
Am plans?Da!Si inca cum!Pot sa spun, fara sa dezvalui nimic, ca nu o sa va asteptati la o moarte sa aiba un asemenea impact.Cel putin eu nu m-am asteptat.Si asta este unul dintre motivele pentru care consider CoHF drept cea mai buna carte a Cassandrei.Da, e o carte absolut epica, in care ceva important se intampla in fiecare capitol si actiunea nu sta pe loc 2 pagini.; da, e o carte care m-a facut sa rad cu adevarat, nu doar sa zambesc sau sa pufnesc putin, dar maestria cu care personajele sunt construite, si modul in care s-au maturizat, este mindblowing.
Acum serios, imi venea uneori sa ii iau la palme pe Jace si Clary care tineau secrete importante unul fata de celalalt si ajungeau 90% din timp in situatii de viata si de moarte din cauza asta.In CoHF, cum bine remarca si Simon undeva in carte, Jace si Clary sunt o echipa.A fost un mare plus sa ii vad mai putin obsedati unul de celalalt (nu spun ca nu sunt obsedati, doar ca e mai putin enervant decat in celelalte volume) si mai focusati pe ceea ce au de facut.
Un alt lucru interesant este o prezentare cu totul noua a lumii pe care o stim deja de 8 carti.Detaliile despre Fratii Tacuti,Ordinul Magicienilor si unde isi desfasoara ei activitatea, Surorile de Fier sau Curtea Elfilor adauga un strat considerabil profunzimii cartii.Personajele introduse pentru The dark artifices deja sunt in inima mea.Mai ales Emma si Jules.O sa fie interesant sa vedem un Vanator de umbre cu autism, Ty, mai ales ca este partial inspirat de fratele autoarei.
Fiind una din persoanele care mereu a preferat Dispozitive infernale mai mult decat Instrumente Mortale, sunt tentata sa imi reconsider parerea.Desi sunt scrise de acelasi autor, cele doua serii nu puteau sa fie mai diferite.Instrumente mortale este directionata de actiune, lasand pe planul doi personajele, in timp ce in Dispozitive infernale personajele fac totul!Este greu sa le compari, dar momentan City of heavenly fire este cartea mea preferata din lumea Vanatorilor de umbre, iar Dispozitive infernale e seria mea preferata ca intreg.
Ave atque vale Mortal Instruments
Nota:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu